partea a 4-a

Bucuresti, 15 septembrie 2007

Era indecis. Ditamai profesorul universitar, si nu se putea hotari. Ambele lucrari ajunse in finala erau bune. Ce sa faci Ionescule, cine te-a pus sa arbitrezi si anul asta concursul de proza scurta fantastica.

Dar ce scria pe foile acelea? Si voi sunteti curiosi, nu?

Primul plic era semnat Sanziana si continea urmatorul text:

"Fructul interzis

Un zmeu natang

privea uimit

la aripile cu albastre irizatii

ale unui spiridus de langa el.

-Hei, tu, nu cauti marul de aur?

-Spiridus prostut, marul de aur nu exista. El este doar o inventie menita a pune pe drumuri pe zmei si pe feti frumosi.

-Zmeule, marul este real. Mi-a spus mie licornul.

-Licornul? Ce e ala un licorn?

-Un fel de inorog.

-Ha!Ha! Ce gluma buna. Si asta e deasemenea tot o inventie.

Copii, voi credeti in inorogi?"

Cel de-al doilea plic era semnat Aniela si continea urmatorul text:

"Bunatate

Motto:Seceta a ucis orice boare de vant,

Soarele s-a topit si s-a scurs pe pamint.

Ingerul batea usor din aripi, briza lui inconjurand usor pe Miguel.

Iar el mergea linistit, nici macar bagand de seama ca vantul il racorea usor, pe tot parcursul drumului.

In jur canicula omora orice urma de initiativa.

Miguel a mers ca de obicei, a platit rata la casa, a cumparat o carte, a mincat o inghetata.

Dupa care a luat metroul, indreptandu-se spre casa.

Odata ajuns, se intreba daca chiar este asa cald. La radio zisesera ceva de 40 grade. Nu i s-a parut. O adiere usoara il mangaiase tot timpul. Descuie usa si intra inauntru.

In spatele sau, un inger se ridica linistit spre cer, dupa acest spontan act dezinteresat de bunavointa.

-Bunatatea subzista chiar si in gesturi minore, facute fara a astepta nimic in schimb, ii veni in gand. "

Ar trebui sa incerce sa vada daca le poate departaja. Ionescu tinu plicurile pe rand sub palma sa, privind derulandu-se pe ecranul mintii sale gandurile ce au facut sa nasca cele doua lucrari, asemeni unui film. Da, pentru prima oara, anul acesta vor fi doi castigatori. Sau, ma rog, doua castigatoare.

Un oras de provincie, 24 mai 2007

I se parea amuzant. Un inger il insotea pe acel tip in tricou portocaliu, cu aripile intinse asemeni unui imens evantai, batand usor. Il privea si nu stia ce anume i se pare atat de familiar. Cu tat mai mult, in momentul in care au trecut unul pe langa altul, a putut sa auda pentru o clipa melodia pe care o fredona.

"Jumatate tu, jumatate eu, credeam ca vom fi impreuna mereu..."

Se gandea. Doar asa, pur si simplu, ingerasul il proteja de caldura care parca nu se mai termina.

Acelasi oras de provincie, 24 mai 2007, cateva ore mai devreme

Observa cu placere cum lumea redescoperea adevaruri vechi decand lumea. Fusese invitat in acel orasel, la lansarea unei carti despre shamani si plante. Nu pierduse ocazia de a se poposi cateva momente la mormantul lui Nea Dumitru. Isi aminti momente din trecut, in care de atatea ori au plecat in cinestie ce capat de tara, in cautarea vreunei plante aproape disparute. Cum a fost atunci la Mangalia, cand au gasit pe marginea plajei "turta babei".

-Ce are aceasta planta atat de unic incat sa merite efortul de a veni pana aici intrebase Dan.

-Ce are ea unic ? Calatoria in sine o facem pentru a ne redescoperi pe noi, si a ne depasi propriile noastre limite. Planta e doar un pretext, dragule.

"Mosneag nebun, ai stiut dintotdeauna ce va urma..."

Se indeparta agale, in urma sa ramanand doar o cruce sub care se aflau ramasitele unui mare om. Dar nu omul.

"Mai mult ca sigur ca saltul sau a fost reusit..."

24august 2007, Bucuresti. 0rele 12,15

-V-am prins vrajitoarelor, se auzi un glas din spatele celor doua fete.

-Noi nu suntem vrajitoare,suntem fetite cuminti,spuse Dana.

-Nu, nu e adevarat, noi suntem spiridusi, Fat-Frumos sopti Sanziana.

-Ce Fat-Frumos, nu vezi ca asta e ditamai zmeul!

Si izbucnira cu totii intr-un ras molipsitor. Ospatarii de la Pizza Hut ii priveau curios.

-Ce faci soro, cum o mai duci? Dar tu ,fato? Ehe, rar mai ma intalnesc cu cele mai dragi mie doua fete de pe planeta.

-Bine ma, dar tu, ai terminat de umblat de nebun aiurea?

-Hai ma lasa-ma...

Sanziana il privea fara sa isi mai dezlipeasca privirea.

-Cand te uiti asa la mine imi aduci aminte de o fetita in rochita albastra, stand pe un scranciob..

-Daaaaa, si el statea pe bancuta si privea la vacarmul dupa strada...

-Si ea l-a intrerupt din reveria lui, intrebandu-l daca ii face placere sa ii studieze pe oameni ca pe niste insecte..

-Si el i-a raspuns cum ca prefera mai degraba sa priveasca insectele ca pe niste oameni..

-Porumbeilor, hai ca eu plec, mai am ceva de lucru la o colectie, le zise Dana.

-Pa Danutaaaaaaaa!

-Pa surioara.....

-Pa ornitorincilor!

Inscriptie pe un mormant anonim

"Inspiratia a apus demult,

nimic nu ne mai poate opri decaderea.

Poate ca lumea in care traim e chiar Purgatoriul,

si totul in jur vrea sa ne atraga vederea."